Ochii Dariei

Lumea se scurge la picioarele mele

Si incetul cu incetul o calc,si trec mai departe,intristata

de imaginea catorva vieti pierdute in lanul de grau.

Casc,ma intind,si m-asez obosita printre frunze

Si ghici ce? Ma las purtata usor de aura vorbelor tale calde

La lumina sobei,dimineata.

De ce trebuie sa stau aici singura,si sa astept ca tu sa vii

sa ma culegi de pe jos,

sa pleci,

si eu sa te astept din nou..?

Timpul trece,camera se invarte in jurul propriilor mele aspiratii,si o absorb in gandul meu

Ma-nchid,ma leg in camasa  de forta si incep sa sar pe pereti

dar ei ma arunca cat colo ,iar eu ma ranesc .

M-as dezlega

Dar ,Doamne,este atat de cald si atat de sigur in mintea mea!

Imi trec degetele printre suvitele arse de par

Ma-ntind,casc,adorm .

De ce m-as mai intoarce?

Advertisements

Nu e ceea ce crezi

In ochii tai,iubitule,ma pierd si caut o cale de iesire

Dau peste niste trepte,cad,imi fug genunchii , si stau singura in inima ta,

inchisa ca’ntr’o celula

‘Unde sunt restul?De ce ma lasi asa?’

Din intuneric disting o slaba licaire,

Ma uit mai bine,iti vad chipul , ma apropii,si te sarut.

Obrajii’mi sunt inundati de izvoare,

iar parul mi se misca usor .

Printr’o singura atingere de’a ta uit unde sunt.

Imi opresti bataia inimii ,

ma lasi sa ma prabusesc,imi dau ochii peste cap ,si tu pleci,si ma lasi singura…parasita de emotii.

Noaptea’mi este martora ,si ochii tai negrii ne sunt judecatori.

Negrul mintii imi lumineaza calea,

sub forma unor litere’ngrosate.

Imi intorc privirea ,ma uit la ele atent,deschid gura ,si citesc cu vocea stinsa:

‘Soarece de mititica’.

O:Bhai,imi place mai mult poezia asta decat cea din manual!