Amintiri ( partea a V-a )

Pe strada copiii alergau disperati dupa tramvaie si aruncau cu pietre dupa ele ,razand de batranii care ii injurau si blestemau inauntrul lor.O data ajunse tramvaiele in statii,copiii se ascundeau dupa garduri,in magazine sau prin ganguri ,iar cei mai putin norocosi si mai obositi,erau prinsi din urma de pasagerii furiosi a tramvaielor cu numarul ‘3’,fiind urecheati ,umiliti,si scuipati in crestetul capului.

Era agitatie peste tot.Cainii maidanezi schieunau la vederea masinilor din intersectia din fata Filarmonicii,batranii injurau de mama focului afisele cu politicieni lipite in statii,tinerii iesiti in Octav Bancila prin pauze fumau si ascultau muzica ,nepasandu-le de atitudinea disgratioasa afisata de trecatori,iar muncitorii de la Teatrul National isi beau cafeaua in pahare ieftine de plastic, sprijinindu-se de gardurile minuscule de fier de pe langa tonete.Imi era si mie pofta de o tigara,si ,uitandu-ma la elevii de-a 10-a care stateau cocotati pe gard tragand lacom din ele sau aruncandu-le in sacosele oamenilor,irosindu-le,situatia se inrautatea.Vroiam sa ma linistesc,sa simt cum aroma imi gadila papilele gustative , cum imi mangaie corpul incet cu caldura,si cum imi absoarbe fara probleme orice grija din trup. Am oftat adanc si am asteptat ca bataia vantului sa-mi calmeze pulsul.Vis-a-vis de mine,un barbat  se uita dezgustat la hainele zdrenturoase de pe mine.Mi s-a facut rusine de el,m-am inrosit la fata,am inghitit sec si am intors privirea inspre maternitate,pentru a nu-i da dreptate intr-un mod indirect ca da,asa e ,arat ca ultimul om de pe Pamant.M-am asezat pe o bordura,mi-am dat parul dupa ureche ,si l-am privit cu coada ochiului .Inca era acolo,si-i simteam in continuare privirea atintita asupra mea.Ma simteam intr-un fel prost.Nu stiam ce doreste de la mine,si mi-era teama sa-l intreb.Poate doar mi s-a parut,poate lacrimile mi-au afectat vazul,poate pur si simplu se uita intr-un punct fix si nu-si dadea seama.Si totusi… .

Puteam auzi clar cum pe Independentei o ambulanta isi facea loc prin traficul grosolan de la ora patru ,si puteam vedea agitatia din interiorul ei: o femeie insarcinata in luna a noua in plina ei tinerete tinandu-se puternic dar nesigur cu o mana de targa,iar cu celalalta mana de bluza sotului ei beat crita ,fiind luat la fel de pe neprergatite ca si ea,scrasnind din dinti , si cu fruntea transpirata .M-am dus in interiorul maternitatii sa-mi iau un cappuccino  de la automatul de cafea.Mirosul de steril,de spirt si medicamente,impreuna cu boala ,nesomn si stres se combinau in sala de asteptare ,unde tinerii,adultii in toata fierea ,sau batranii erau nevoiti sa stea pentru a astepta sa vina pe lume noile generatii de copii crescuti in agonie.Mi-am luat cappuccinoul si am inceput sa sorb din el .Sunetul sirenei se apropia din ce in ce mai tare .Usile ambulantei s-au deschis brusc si s-au putut auzi strigatele de durere  venind de-afara . M-am uitat pe geam si am vazut cum barbatul care o insotea pe femeia de pe targa,caruia nu-i dadeam mai mult de douazeci si trei de ani,se agita pe langa targa,incerca sa ii tina in palme mana incordata ,sa o linisteasca,sa o inveseleasca,dar nu  facea decat sa o streseze mai tare.

M-am gandit sa nu mai pierd timpul si sa-mi termin bautura afara,unde ar fi putut sa se mai raceasca si unde as fi auzit altceva inafara de injuraturi la adresa medicilor,strigatele de disperare ale femeilor aflate in travaliu ,intrebarile inocente,dar agasante ale copiilor plictisiti din incapere.M-am indreptat inspre usa,m-am aranjat putin in reflexia din ea si am iesit,simtind dupa cateva secunde cum frigul se adapostea din nou in hainele mele.

In curte stateau nu mai mult de zece oameni si priveau pierduti in gol,gandindu-se probabil la noptile nedormite ce vor urma,la sacrificii,la faptul ca timpul trece repede si noi imbatranim fara sa ne dam seama.

Advertisements

Can you fall with me?

Unde esti?Ma uit in jur,iti caut mana,iti caut ochii ,iti caut felul tau unic de a-mi zambi ,dar nu esti nicaieri.De ce ai plecat?De ce m-ai lasat aici , singura , expusa la toate rautatile societatii?De ce ai plecat si m-am lasat sa dorm printre capace de sticla si fum ? As fi vrut ca in aer sa nu simt doar particulele de praf si sa nu mai simt mirosul de mucegai.As fi vrut sa-ti simt mirosul parului si-al parfumului tau amar.As fi vrut sa ma tii in brate,sa imi soptesti numele printre buclele mele firave si sa astept sa-ti aud ecoul in urechi.Vreau sa-ti simt gustul buzelor din nou,sa-ti sarut lacrimile atunci cand esti trist,si sa-ti ating zambetul cand esti fericit.Dar degeaba.Tu nu mai esti.Te caut disperata intr-un oras plin de tampiti,si-ai disparut complet.Acum am devenit oficial una de-a lor.

Da!Asa e .Sunt o tampita ca te-am lasat sa pleci pe usa de brat cu o alta .Sunt o tampita ca te-am lasat sa fugi de probleme si nu te-am invatat cum sa le invingi.Sunt o tampita ca inca te caut.Da!Asa e .Sunt o tampita,o tampita care inca invata ce este iubirea.

Te visez cum imi spui noapte buna,iar cand ma trezesc iti vad chipul pe tavan.Sunt complet disperata dupa tine.Te vreau doar pentru mine.Vreau sa ma trezesc si sa te gasesc in bucatarie ,citind ziarul si,cu pleoapele aproape inchise,sorbindu-ti din cafea.Te vreau,dar tu nu mai esti al meu.Ai plecat,si ai luat cu tine si binele,si raul.Ai plecat,si ai luat din mine pana si ultima mea rasuflare.Ma intind cu totul pe saltea,ma uit plictisita inspre geam,si-astept sa mi se scurga o lacrima pe obraz.De ce?

Amintiri ( partea I )

Ma simteam singura in sufrageria noastra rece vopsita neglijent de fostul proprietar,plina de panze de paianjen,de fotolii rupte ,patate de praf si cu buretii iesiti pe afara.Aproape adormita,ma uitam din cand in cand pe fereastra lasandu-mi gandurile sa mi se scurga asemeni picaturilor de ploaie.Unde erai?Ce faceai?Cu cine erai?De ce nu erai cu mine?Mii de intrebari fara raspuns imi inundau incetul cu incetul capul.Dar ce puteam sa fac?Sa te sun?Sa te caut?Mi-ai fi reprosat ca nu iti ofer destula libertate.

Eram prinsa in aceasta camera ordinara lipsita in totalitate de culoarea si voiosia pe care i-o dadeam cand stateam amandoi imbratisati in mijlocul ei si ne uitam unul la altul,asteptand sa treaca timpul si sa imbatranim impreuna.Cu tine parca nu mai conta ca peretii erau de-un verde aproape neon,ca lemnul mesei de la bucatarie era putred,ca aveam paianjeni chiar si in dulapuri ,ca patul mirosea a mucegai sau ca uneori nu era caldura.Pentru mine conta doar prezenta ta.

Afara copiii sareau prin balti murdarindu-si cizmele cu noroi,strigau cat de tare puteau sub umbrelutele lor colorate cu animale si cantau din toata inima,uitand parca ca nu era locul sau momentul potrivit pentru toate astea.Parintii lor,plictisiti deja de aceasta fericire ,pe care eu una o consideram iesita din comun, se uitau plictisiti la ei,le strigau numele,ii amenintau fals si isi vedeau in continuare de drumul si gandurile lor.Blocul de vis-à-vis de mine avea un aer parasit,bantuit chiar.Nu puteam detecta niciun fel de miscare pe la ferestrele lui ,draperiile erau trase pana la capat ,iar aburul geamurilor era inca intact.Incercam pe tot posibilul sa nu imi fac griji in legatura cu ce ar fi putut pati locatarii,unde ar fi putut fi sau ce ar fi putut face,asa cum imi faceam cu tine.Si totusi ,oare ce se intamplase?Ma trezisem eu oare prea devreme?Sau oare prea tarziu?
Ma gandeam numai la privirea ta.In minte imi treceau tot felul de flashuri legate de momentul in care ne-am cunoscut, de primul nostru sarut ,de  locurile in care ne-am tinut cu grija de mana.Iti simteam lipsa si nu stiam ce sa fac ca sa scap de aceasta stare .M-am ridicat tremurand la atingerea parchetului si m-am indreptat grabita catre bucatarie,unde o bucata cazuta de faianta era sa imi intre in picior.Am aprins aragazul cu ultimul chibrit pe care il mai aveam si mi-am pus de o cafea.Frigul se adaposti sub camasa mea de noapte si,desi imi mai pusesem un pulover gros,de lana deasupra,inca il mai puteam simti invaluindu-mi trupul.Am inceput sa imi frec mainile si sa mi le incalzesc deasupra ochiului de la aragaz ,in speranta ca timp de cateva secunde imi voi putea imagina ca esti in fata mea si ca ma tii de de maini.Cafeaua mai avea putin si dadea in clocot,asa ca am pus repede mana pe manerul incins al ibricului,uitand complet sa iau o carpa pentru a ma proteja .M-am indreptat spre fotoliu si m-am asezat cat mai comod pe el,amintindu-mi abia dupa ce am sorbit de cateva ori din cafea ca vroiam de mult timp sa citesc ceva.Mi-am pus cafeaua pe unul din ziarele pastrate de noi , m-am dus spre biblioteca noastra improvizata din carton ,am luat prima carte care mi-a sarit in ochi si m-am reinstalat langa fereastra.

Am citit primele cateva randuri din carte .Nu ma puteam concentra indeajuns ,si ramaneam intotdeauna blocata la ‘tu esti ..’. Ma uitam in jur.Nicio poza,niciun tablou,niciun obiect care sa imi aminteasca sau sa semene cu tine.Am luat cana de cafea de margine si am luat o gura din ea.Culoarea ei imi amintea de ochii tai somnorosi dimineata.Imi amintea de vocea ragusita,obosita pe care o aveai inainte de a o bea,imi amintea de faptul ca ma apropiam de tine sa te sarut de inceput de zi si ii simteam gustul absorbit in buzele tale.Ele erau ,defapt,cele ce ma trezeau si ma faceau sa vad ziua cu alti ochi.Astazi,insa,era diferit,ziua inca nu-mi incepuse,aveam in continuare parul ravasit,ochii imi erau inca intredeschisi,iar gura imi era inca uscata.Intr-o fractiune de secunda m-am aplecat ca sa pun cartea pe jos,si cana mi-a alunecat printre degete,spargandu-se in mii de cioburi pe parchet ,zatul si cele cateva picaturi ramase in cana imprastiindu-se peste tot .Ma gandeam ca ar putea fi un semn,semn ca te-am pierdut,ca ai patit ceva .Imi era greu sa cred ca era doar o intamplare obisnuita,ca tu stateai ,defapt,linistit intr-un bar,vorbind cu prietenii tai si simtindu-te bine.Imi imaginam ca erai undeva,in partea cealalta a orasului,intr-un apartament ingrijit,cu mobila de calitate,cu peretii plini de povesti,alaturi de o studenta la medicina,invatand despre inima si repetand anatomia corpului.Te vedeam sarutand parul unei blonde in fata Filarmonicii si cum ii sopteai in ureche versuri pe care noi dansam candva in balconul nostru cand afara era rece si nu era lumina decat intr-un colt al camerei noastre.Te vedeam jucandu-te cu parul altei fete,imbracata la costum si cu un palton frumos,nou deasupra.Te vedeam batandu-ti joc de tot ce a fost intre noi.

M-am dus spre usa,lasand cioburile langa perete si mirosul de cafea sa se imbibe in podea.M-am uitat pe vizor.Nu erai acolo.M-am intins cu totul pe jos si ma uitam pe tavan.Simteam cum aerul de afara imi atingea pleoapele si le inchidea,iar eu mai aveam putin si plangeam.Vroiam sa vii si sa ma culegi de pe jos,sa ma iei in brate ,sa ma duci pe saltea,sa ma saruti,sa te iau de gat si sa te simt aproape,dar tu nu erai cu mine.

Simteam cum picaturile de ploaie se izbeau si curgeau pe geamurile apartamentului nostru cu doua camere.Mi-am ridicat capul de pe covorul de la intrare si am inceput sa analizez holul.Un scaun vechi,lipit cu scoci statea ascuns intr-un colt al camerei.Langa el un fel de pantofar in care mai varam din cand in cand palarii si esarfe,iar pe el un cactus inflorit.Becul iesea grosolan din tavan si din cand in cand inceta a mai lumina.Langa usa era agatata de un cui haina mea de ploaie.Am analizat-o pret de cateva secunde ,mi-am pus mana pe clanta usii de la intrare,m-am ridicat si am pus-o pe mine.Nu vroiam sa mai stau in casa.Mi-am pus balerinii in picioare si am deschis usa.Pe holul blocului mirosea intens a bautura si pe jos erau numai mucuri de tigara.Am dat cu piciorul la o parte mormanul de hartii,seminte si chibrituri aruncate din fata usii mele si am inceput sa cobor pe scari.Pe la etajul doi am dat peste un barbat dubios care se uita ciudat la mine si care tinea in mana o sticla de vodka.Am grabit pasul pana ce aproape alergam.Auzeam in spatele meu pasi scartaind la contactul cu pardoseaua.M-am uitat in urma pentru cateva secunde si nu era nimeni.Am continuat totusi sa alerg pana ce am ajuns la parter